statutul de refugiat
Articole generale

Statutul de refugiat în România – informații necesare

Din cauza fluxului uriaș de oameni din Ucraina, apar tot mai multe întrebări legate de legalizarea șederii lor în România. Are statul o soluție pentru asta? Primul lucru care ne vine în minte este statutul de refugiat. Care este procedura de acordare a statutului de refugiat în România? Verificați informațiile necesare. 

statutul de refugiat

În primul rând, dorim să subliniem că situația legată de legalizarea persoanelor care vin din Ucraina este dinamică. Actualizări ale legilor existente pot interveni în orice zi. Vă recomandăm să verificați informațiile de pe portalurile guvernamentale în mod continuu 


Statutul de refugiat conform legii

Conform legii din România nr. 122 /2006, se definește ca:

refugiat – este acea persoană străină sau apatridul care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;” sursa – legislație.just.ro

Intrarea în România se face pe baza de pașaport biometric, mai exact acele pașapoarte care au elementele de securitate ale Uniunii Europene. Pot rămâne legal maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile.

Conform legii aflate acum în vigoare statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecția umanitara temporară se acordă pe o perioadă determinata, care nu poate depăși 2 ani. Acest statut se acordă la cerere și membrilor familiei care se află pe teritoriul României.

Datorită situației actuale, UE pregătește pentru cetățenii ucrainiei, o serie de măsuri legate de acordarea dreptului de ședere și de muncă cu până la 3 ani în blocul comunitar. Aici găsești mai multe informații. Aceștia vor primi, de asemenea, asistență socială și acces la locuințe, tratament medical și școlarizare pentru copii. Acest lucru se aplică și cetățenilor străini care au reședința permanentă în Ucraina, studenților și posesorilor de permise de muncă pe termen scurt, precum și membrilor de familie ai celor eligibili.


Intrarea cu pașaport pe teritoriul României

Cetățenii, implicit și cei din Ucraina, care intră pe teritoriul României, cu pașaport, beneficiază de viză turistică valabilă pe 3 luni. Pentru cei care dețin pașaport biometric, nu se mai cere viză deloc. În plus, cei care dețin aceste pașapoarte sunt exceptați de la câteva reguli generale care li se impuneau tuturor celor care intrau în România.

Conform site-ului Poliției de frontieră, ucrainienilor, dar și altor cetățeni, care intră în România, inclusiv cei care nu solicită statut de refugiat, li se aplică aceleași condiții:

  • au în posesie un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român (pașaport în cazul României – n.r.). Legat de cetățenii ucrainieni – statul român nu a luat încă o măsură de acceptare a intrării doar pe bază de buletin a acestora;
  • prezintă garanții ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit. Mulți dintre ucrainienii care au venit în România, doar au tranzitat țara.
  • pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informații Schengen în scopul nepermiterii intrării;
  • nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

Intrarea fără pașaport pe teritoriul României

În cazul ucrainienilor care, în prezent, sunt într-o situație excepțională, și care nu pot prezenta nici pașaport și nici alt act de identitate, pot fi acceptați pe teritoriul României. Acest lucru se v-a face în baza legii care stabilește regimul juridic al străinilor care solicită protecție internațională în România.

Important – sunt acceptați în procedura de azil chiar și minorii neînsoțiți. Rezolvarea acestor cereri se face cu prioritate.

Cel care cere azil poate fi cazat temporar în spații de tranzit amenajate de autoritățile locale. Apoi este transferat într-un spațiu special al Inspectoratului pentru Imigrări.

Dintre obligațiile pe care le are solicitantul de azil, enumerăm:

  • are obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
  • trebuie să predea documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească altul;
  • trebuie să prezente organelor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, în scris, cererea sa de azil. Totodată, aici v-a fi fotografiat și amprentat. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
  • trebuie să depună toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță în situația sa personală;
  • obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Român pentru Imigrări.

Cum putem ajuta Ucraina -ce putem face?


Solicitarea statutului de refugiat în România – pas cu pas

Persoanele care vin din Ucraina și primesc statutul de refugiat au aceleași drepturi ca și cetățenii români, mai puțin dreptul de vot și de a fi aleși în funcții publice. Mai mult, cetățenii cu statut de refugiat pot munci, beneficiază de servicii medicale, acces la educație, dar și un ajutor bănesc plus o sumă pentru plata chiriei. Și persoanele care solicită azil pot munci după 3 luni de la depunerea cererii.

După trecerea frontierei, se poate depune o cerere pentru statutul de refugiat. După completarea cererii de refugiat, se v-a completa interviul preliminar, care urmează să stabilească dacă motivele indicate sunt suficiente pentru depunerea cererii (interviul se desfășoară într-o limbă înțeleasă de refugiat). 

Este evident că în zilele noastre nimeni nu se îndoiește de situația din Ucraina și cererea ajunge imediat la birou. 

Așa cum am menționat mai sus, după depunerea cererii de azil și interviul preliminar, se vor lua amprente și se vor face poze. De la această regulă sunt exceptați minorii cu vârsta de până la 14 ani.

Instituțiile competente să primească o cerere de azil sunt:

  • structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
  • structurile Poliției de Frontieră Române;
  • unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă.

Află de pe site-ul Inspectoratului General de Imigrări, toate detaliile.

Tot pe site-ul Inspectoratului General de Imigrări, s-a creat o pagină dedicată emigranților din Ucraina.


Ce nu poți face imediat după depunerea cererii?

Important – nu puteți părăsi România în timp ce cererea este examinată. În plus, nu puteți solicita azil în altă țară. Prima țară după trecerea frontierei este întotdeauna luată în considerare. 

Excepție fac persoanele care au o familie în altă țară (se pot alătura copiilor minori, soțului acestora sau – în cazul copiilor – unui părinte sau tutore legal). 

Ar trebui să informați imediat polițistul de frontieră despre acest lucru. Apoi se face o cerere separată de azil internațional


Dreptul la muncă în România

Important – În prezent cetățenii din Ucraina au dreptul de a lucra in Romania timp de 9 luni fara aviz de angajare, daca au o viza de lunga ședere in scop de muncă. Regulile sunt in curs de adaptare!

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România a pregătit un set de măsuri cuprins în Ordinul nr.301/9.03.22

– aici este declarația pe proprie răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă. Pentru varianta în limba ucrainiană – aici

– vezi care sunt serviciile gratuite oferite de cetățenilor ucrainieni (varianta în limba română și ucrainiană)

Pentru cei care lucrează remote – au dreptul timp de 6 luni – 183 de zile – să poată lucra fără obligații fiscale către statul roman. După 6 luni e necesara înscrierea ca rezident fiscal al României. Acesta are obligația de a depune declarații fiscale și de a plăti taxe și contribuții. Toate acestea trebuie să fie in condițiile prevăzute de convențiile de evitare a dublei impuneri.

După dobândirea unei forme de protecție internațională, cetățenii din Ucraina, se pot înregistra în evidențele ANOFM, beneficiind astfel, gratuit, de următoarele măsuri:

  • medierea muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
  • informarea şi consilierea profesională gratuită
  • formarea profesională
  • evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale obţinute în sistem nonformal şi informal etc.

Cum este șederea într-un centru pentru străini?

În primul rând, un străin are 2 opțiuni: o ședere temporară într-un centru de refugiați (cel mai des vorbim de orașe/sate de graniță în școli/biserici etc.) sau căutarea unui apartament pe cont propriu. 

Refugiatului cazat în centru i se asigură:

  • mese calde
  • materiale pentru învățarea limbii române
  • îmbrăcăminte (sau vouchere de cumpărături)

Copiii cazați în centru frecventează școlile locale. 

Ce primesc cei care cer azil de la statul român?

Conform legii 123/2006 sunt stabilite ce fel de drepturi și obligații au solicitanții de azil. Cei care cer azil pot primi:

  • au dreptul să fie cazați în centrele de cazare pentru solicitanții de azil dacă acestea dispun de locuri libere
  • se poate aplica la un program de integrare și la un ajutor nerambursabil pe care îl poate oferi statul român dacă persoana respectivă nu are surse de venit și nu posedă mijloace de întreținere. Ajutorul este în cuantum de 540 lei/lună și se poate acorda maxim 12 luni.

Locuri de muncă pentru ucrainieni pe europa.jobs

europa.jobs este un portal la nivel european care funcționează și în ucraineană. Cum îi putem ajuta pe cei din Ucraina?

Dacă prietenii tăi ucraineni caută în prezent un loc de muncă – dă-le aceste informații!

Dacă ești angajator și vrei să adaugi un loc de muncă pentru ucrainieni, atunci te rugăm să citești aceste informații.