La mai bine de un an de când viața cotidiană a cunoscut o schimbare totala, actuala pandemie a schimbat și schimbă, în bine, cultura locului de muncă. Prin urmare, putem spune că pandemia Covid-19 a avut efecte extraordinare și rapide asupra culturii la locul de muncă. Oamenii au descoperit că nu trebuie să fie într-un birou, că pot face cele mai multe lucruri de la distanță. Nu trebuie să facă naveta la serviciu. Pe măsură ce ne adaptăm la funcționarea organizației în timpul actualei pandemii, liderii organizaționali trebuie să ia în considerare ce schimbări de cultură doresc să păstreze și pe care trebuie să le contracareze. Din articolul următor vom afla despre cum actuala pandemie a schimbat și schimbă, în bine, cultura locului de muncă!
Transformarea culturii locului de muncă, în timpul pandemiei
Pentru multe companii, pandemia Covid-19 a fost ca un val care se sparge la mal. Atunci când acesta se formează, dezvăluie ce se ascunde dedesubt – bine și rău. Așa și pandemia care a dezvăluit „rocile” care există în cultura organizațională – atât provocările din calea ei, cât și cele mai importante priorități. Aceasta a fost o ocazie de a vedea, în timp real, capacitatea fiecăruia de a naviga cu succes în provocări neprevăzute. A limitat capacitatea de a răspunde și, cel mai important, de a experimenta impactul imediat la locul de muncă.
Pandemia de Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra culturii companiei și a forțat conducerea să își reevalueze afacerea – și rapid. Această reevaluare a fost catalizatorul inovației, pivotând pentru a rămâne operabil, regândind modul în care ne construim locul de muncă și menținem cultura de afaceri.
5 moduri în care actuala pandemie a schimbat și schimbă, cultura locului de muncă
Rapiditatea schimbărilor este o problemă. Cultura organizațională este definită de normele colective de comportament ale indivizilor din cadrul unei organizații. În general, cultura locului de muncă nu se schimbă foarte mult sau foarte repede. Mai degrabă se ajustează încet, pe o perioadă lungă de timp, ca răspuns la o acumulare de multiple încercări cu pași mici.
1.Recalificarea și perfecționarea rapidă
Multe companii s-au văzut în imposibilitatea desfășurării activității în condițiile în care angajații nu se puteau deplasa la locul de muncă. De asemenea, schimbările volumului de muncă au dus uneori la un dezechilibru în alocarea resurselor umane. Recalificarea și perfecționarea este poate cel mai important factor, care poate ajuta compania să folosească angajații să își desfășoare activitatea la noile cerințe.
Impactul economic al pandemiei are, de asemenea, un impact direct asupra responsabilității legate de angajarea tinerilor. În urma ultimei crize financiare, unele țări au observat că generațiile tinere se confruntă cu probleme legate de calificarea în anumite domenii de activitate.
2.Schimbarea competențelor de conducere și management
Pandemia actuală a provocat și provoacă valuri de șoc în industrii și economii, dar poate că cel mai mare impact al său a fost cel uman, și anume frica și incertitudinea. O mare parte a acestui impact a fost faptul că fiecare dintre noi avem acum o rutină complet nouă. Un impact a fost atunci când toată lumea care putea a trebuit să lucreze brusc de acasă.
La ora actuală nu există un plan real legat de situația cu care ne confruntăm, iar cei care au companii din întreaga lume schimbă strategiile pentru a ține pasul.
Împreună cu perfecționarea abilităților digitale și a unei infrastructuri îmbunătățite, este necesar ca abilitățile de conducere să se concentreze pe empatie pe măsură ce transformarea și întreruperile devin noul normal.
3.Bunăstarea individuală și socială
Pandemia a pus și încă mai pune presiune asupra angajaților în moduri care nu numai că le testează bunăstarea și viața privată, ci și cea sociale.
Trebuie avut în vedere în aceste zile, programe care vizează sprijinirea sănătății mintale. Sunt întărite mesaje de genul “#besafe”, “#staysafe” “e ok să nu fii ok” care sunt promovate și susținute de mulți sportivi și oameni, promovând astfel încrederea și sentimentul că suntem cu toții împreună.
4.Dezvoltarea unei culturi a încrederii, transparenței și deschiderii
Această perioadă ne-a impus tuturor să ne susținem unii pe alții, întrucât toți ne confruntăm cu incertitudinea provocată de pandemie. Oamenii învață cum să lucreze în mod diferit și cu o supraveghere mult mai mică: învață „la locul de muncă” ce funcționează și ce nu funcționează acasă și organizează întâlniri virtuale care s-ar fi putut face și înainte, dar niciodată la acest nivel.
În mod ironic, în mijlocul distanțării sociale, mulți dintre noi suntem tot mai aproape. Construim echipe mai adaptive, suntem în contact mai tot timpul. Conexiunea a devenit o prioritate acolo unde lucrul la distanță este important. Dar dincolo de asta suntem conectați ca într-o comunitate.
5.Dezvoltarea unui mod de lucru mai agil
Cu siguranță, cele mai multe locuri de muncă profesionale pot fi realizate de la distanță. Tehnologiile moderne de colaborare – videoconferința, partajarea ecranului, stocarea digitală a fișierelor partajate, crearea simultană de documente, tablele albe digitale, grupurile de chat pentru smartphone – sunt disponibile în mod gratuit. Organizațiile au renunțat la dogma că „este mai bine să lucrezi într-un birou”.
Este important de menționat că sunt încă domenii de activitate unde prezența fizică a angajaților este vitală. Trebuie menționat însă că și aici au avut loc schimbări majore în cultura locului de muncă, legat de timpul, modul de lucru, distanțarea, schimbul de ture, etc.
Munca la distanță, noutatea în cultura locului de muncă
Munca la distanță a fost o noutate în situația actuală. A fost ca o impunere în fața căreia toată lumea a trebuit să se adapteze. Astfel s-a demonstrat că angajamentul atât al forței de muncă, cât și al conducerii, nu se reduce doar dacă există prezență fizică la birou. Astfel s-au creat legături de încredere între angajați și conducere, mai puternice și mai reale, decât poate erau în trecut.
De menționat este faptul că oamenii care lucrează complet singuri tind să devină mai puțin productivi în timp, deși pot lucra ore mai lungi decât au făcut-o la birou. Cei care lucrează la domiciliu nu primesc semnale despre când să se oprească, astfel că granița dintre muncă și viața socială este de cele mai multe ori invizibilă. Prin urmare, conducerea trebuie să creeze mesaje și să încerce să încurajeze angajații să țină cont de timpul lor liber.
Ca și concluzie
Schimbarea culturii este dificilă, dar plină de satisfacții. Când este împinsă, așa cum a fost asupra tuturor în ultimele luni, se poate copleșitoare și debusolantă. Cu mult calm și tactică, liderii organizaționali pot scoate în evidență ceea ce este pozitiv din actuala pandemie. Suntem convinși că actuala pandemie a schimbat și schimbă, în bine, cultura locului de muncă!
Trebuie reținut un lucru “oamenii își găsesc sensul în ritualurile lor zilnice de a se pregăti să plece de acasă, de a face naveta, de a-și lua ceașca de cafea și de a-și umple sticla de apă înainte de a sta la birou”.
Surse oficiale de informare cu privire la COVID-19:
Organizația Mondială a Sănătății
Vrei să recrutezi și nu ai cont de Angajator? Hai în comunitatea europa.jobs și găsește candidatul potrivit!
Iată 3 motive pentru care merită să ai cont:
- Acces la peste 1.3 mil de candidați din Europa
- Profil de companie personalizat (text, imagini, video) menținut activ pe întreaga durata a abonamentului
- Oferte personalizate
Solicită cont nou de Angajator aici.
Dacă sunteți în căutarea unui loc de muncă în Europa, vă rugăm să verificați ofertele de muncă adăugate în portal.
Dacă vreți să aplicați la unul sau la mai multe locuri de muncă, creați un cont de candidat aici.
